Wednesday, October 31, 2007

Pregatire de Halloween (II)

Mama zice ca sufar de vedetism, dar eu nu cred asa ceva. Lumea CHIAR ma copiaza. Pai uitati-va de exemplu la poza asta, cu mama custumindu-se de Halloween. Vreo asemanare ceva? Cine pe cine a copiat?



PS: Am vrut sa ii pun papionul de blanita portocalie si lui Garfield, asa, de o poza. A fost insa de o alta parere, si mi-a aratat in ce costa de fapt Halloween-ul aplicindu-mi o zgarietura imensa pe toata palma. Azi insa nu mai scapa!

Tuesday, October 30, 2007

Toaletarea ochilor la bichoni

Poate cea mai mare problema la bichoni, dupa pieptanatul blanii care nu pierde un moment sa se incalceasca, este ingrijirea ochilor si stergerea petelor cauzate de lacrimi pe blanita imediat de sub ei. Bichonii au tendinta sa lacrimeze, in special din cauza blanii care ii irita.



De-a lungul timpului de cand il am pe yuki, am remarcat ca daca il tunzi cu regularitate in jurul ochilor, minimizind astfel posibilitatea ca un fir de par sa ii intre in ochi, iritindu-l si cauzind lacrimare excesiva, vom avea mult mai putin de "munca". Lui yuki ii tund varfuletele firelor de par ce cresc in susul nasului si intre ochi cam o data pe luna, pastrindu-le astfel suficient de mici pentru a nu il deranja. Bretonul insa i-l las in pace, am remarcat ca nu el este de vina pentru lacrimare, ci, asa cum am spus, firele din laterale interioare ale ochilor, din continuarea nasului.

In fiecare seara avem ritualul de stergere la ochisori, ceea ce presupune inmuierea unui coton in apa, si apoi indepartarea cu ajutorul lui a tuturor scurgerilor de sub ochi. La sfatul medicului am folosit multa vreme ser fiziologic pentru aceasta operatiune, insa de curind am descoperit ca apa termanala Avene (aceea la spray), pulverizata din abundenta pe un coton, este mult mai eficienta.



Daca totusi au aparut ceva pete nesuferite sub ochi, atunci trecem la artileria grea. Este vorba de o solutie "stain remover" (indepartarea a petelor) de sub ochi, de culoare albastruie, de la Gimpet, cu care se inmoaie un coton si se freaca bine. Atentie! Solutia mi se pare suficient de toxica (asemanatoare cu sampoanele pentru cainii cu blana alba), astfel incat iau precautii sa o folosesc cat mai rar.

Daca indiferent de cat de mult va ocupati de caine, el va fi intotdeauna lacrimat, probabil ca are de fapt o conjunctivita, si ar trebui sa va duceti de urgenta la doctor pentru a va prescrie medicamentele adecvate. O conjunctivita netratata poate duce in timp chiar si la orbire.

Wednesday, October 24, 2007

Pregatirea de Halloween

Cum sa pregatesti decorul perfect de Halloween?

Ai nevoie de:
* 2-3 dovleci simandicosi
* 2 lumanari aurii
* un motan portocaliu
* un caine latos

1. Se iau dovlecii, se spala bine, si se aseaza artistic pe masa, incadrati de lumanari.



2. Se ia o bucata de caine plictisit si pus pe plans, si se ridica pe masa, ca sa vada ce face mami si sa nu mai planga.



3. Se incorporeaza in peisaj si motan curios, care incepe sa naparleasca pe dovleci (pentru un plus de stralucire) si pe lumanari (pentru un plus de miros de par ars cand le vei aprinde).



4. Cainele il pune rapid la curect cu este nou pe masa, si care ar putea fi posibilele "tinte".



4. Este lasat motanul sa inspecteze cu grija, pentru a vedea ce se poate roade/rostogoli/da jos/darama.



5. Motanul arunca o privire plicitisita dovlecilor (de acum acoperiti de par), si darama o lumanare. Se repune lumanarea la locul ei, desi de acum va sta indoita.



6. Decorul final perfect: caine in dreapta, motan in stanga, in centru dovlecii (prea grei pentru a fi rostogoliti, mami se felicita ca nu a cumparat dovleci din aceia mici si decorativi).

Tuesday, October 23, 2007

Inventatorul

De ceva vreme mi-am dat seama ca pisicile nu isi folosesc la maxim unul din atributele fizice cu care sunt dotate, si anume coatele. Stateam, naparleam si ma uitam la mami cum era intinsa in pat, sprijinita pe coate, cand am avut revelatia! Ce pozitie nemaipomenita pentru toaleta mea zilnica. Si cand te gandesti in ce fel ma contorsionam inainte! Ce bine e sa fii motan destept!



Acum stau frumos, elegant, sprijinit dupa cum va spuneam in coate, si pot sa ajung la cele mai inaccesibile bucati de blanita... Ce isi mai poate dori un motan?



Tu ce te uiti? Precis vrei sa imi publici pozitia, ia sa fug eu repede sa mi-o patentez la oficiul pentru inventii feline! Ca pana zic "Go fetch, Yuki" o sa ma trezesc ca toate pisicile o sa ma imite, si o sa adopte pozitia MEA!



Un cadou doar pentru mine...

Mami a venit ieri de la cumparaturi, iar intr-una din pungi se zarea ceva rosu, foarte interesant, care mi-am dat seama din prima ca este pentru mine.
Pentru mine, si doar pentru mine, o pernuta rosie, draguta si simpatica, care nu este in niciun caz pentru uraciosul de Garfield.



PS: Cainii nu stiu sa distinga pozele 2D, stiati?

Sunday, October 21, 2007

De ce radeti? La voi nu e asa?

Cele 4 etape perfect simetrice ale somnului

1. Departarea



M-a fugarit potaia prin casa de am scos limba de un cot. Eu nu mai dorm langa el niciodata!

2. Alungirea



3. Cocolosirea



4. Incolacirea

Saturday, October 20, 2007

Delicatesuri

Acum cateva zile am fost pe la Cora Pantelimon, si spre marea mea supriza magazinul de animale de acolo era plin cu produse noi pentru catelusi, in principal de la Vitakraft. Evident nu am rezistat, si am iesit plina cu tot felul de delicatesuri pentru Yuki.





Sa o luam pe rand:

Vitakraft Yoghurt Crossys (Light Snack)


M-am bucurat foarte mult cand am vazut cuvantul "light" si insemnul "3,5% grasime" in descrierea treats-urilor. Yuki este un catelus mic, de apartament, castrat, care din pacate nu face atata miscare pe cat ar trebui, asa ca, in mod firesc, prezinta o suparatoare tendinta de a se ingrasa...

Vitakraft Beef-stick Salami Hot Dog


Wow! Asta e delicatesa potrivita pentru Yuki...
Reactia: Mami, il vreau, il vreau, il vreau... Moama ce mare e si e doar al meu... Garfield, nu iti dau, nu iti dau, nu iti dau...

Vitakraft Torros


Un soi de oase, din piele, ce au inautru o implutura ce imi aminteste de topping-urile de pe pizza. Divertisment pentru Yuki, si in acelasi timp protectie anti-tartru pentru dantura.
Reactia: Ce oase delicioase... Nu-i asa mami ca si pe tine te amuza sa strangi firimiturile (de la umplutura) care raman prin toata casa?

Vitakraft Stick


Supranumiti la noi in casa "carnaciori", sunt elementul care imi popula mereu valizele la intoarcerea din diferite plecari in strainatate. Nu am putut sa nu ma bucur ca au aparut in sfarsit si la noi (mai mult loc de haine in valize next time) pentru ca Yuki pur si simplu le adora!
Reactia: Yee! Stoc nou de carnaciori!! Si daca mami ii rupe in bucatele mici, si mi le pune in strachina printre crontanelele de la Royal Canin, pap tot!

Vitakraft Beef Burger


Un treat potrivit pentru cainii de dimensiuni mici. Insa lui Yuki nu ii place sa primeasca unul intreg, ci rupt in bucatele mici. Deh! Lenea asta!

Vitakraft Big Stick


Similar cu "carnaciorii" prezentati mai devreme, doar ca mult mai mari. Ei sunt facuti de fapt pentru catei de talie mare, insa Yuki e teribil de entuziasmat cand primeste unul.
Reactia: Cea mai fericita zi din viata mea! Garfield, stai departe!

Vitakraft Dog Fresh


Mici periute de dinti din biscuit. Miros asa de bine ca imi vine mie sa ma infig in ele. Cam tari totusi pentru dintii micuti ai lui Yuki. Sau poate tocmai asta e schema pentru ca sa ii elimine tartrul. Sunt in doua culori, cei albi sunt cu saruri minerale pentru intarirea danturii si sanatatea gingiei, iar cei verzi sunt cu clorofila pentru o respiratie placut mirositoare.
Reactia: Mami, e frustrant! Miros atat de apetisant, dar nu reusesc sa le rontai!!

Vitakraft Drops


Clasicele treats "picaturi". Am ales variantele cu carne si cu ciocolata cu lapte. Conform etichetei se dau 5-10 pe zi, in functie de marimea cainelui, dar Yuki nu papa niciodata mai mult de 2-3.
Reactia: Altadata sa iei doar cu ciocolata cu lapte. Sunt mult mai "dulci"

Thursday, October 11, 2007

Papuci

Mami si-a luat doi noi Garfielzi, in onoarea mea. Nu, nu sunt pisici reale, ci papuci. Nu ca sunt draguti? Eu ii pazesc de Yuki, ca mi se pare ca potaia nu s-a prins exact ce sunt (si anume opere de arta ce ma reprezinta) si crede ca sunt jucarii bune de smotocit.



Mami, stai linistita, nu il las pe Yuki sa se joace cu papucii mei...aa, tai!

Scaunu' lui tata

Vedeti si voi ce vad eu? Yuki sta pe scaunu' lui tata (n.m. cel mai ravnit loc din casa). Nu imi vine sa cred! Yuki, pstt, vezi ca e un os in bucatarie. Go fetch!



He he, ce fraier, s-a dat jos. Oare chiar crede ca il mai gaseste liber?? Acum v-ati prins cine e seful pe aici, nu?




Legenda: n.m. = nota lui mami

Wednesday, October 10, 2007

Ce atitudine sa adoptam?

Yuki, psst!, repede, o aud pe mama venind! Ascunde jucariile alea care nu sunt ale noastre, da am reusit sa le furam! Cum unde? Ascunde-le unde iti e mai usor...sub pat cu ele! Si tu, daca ocheai niste jucarii mai mici, puteam si eu sa le iau in bot! Jucariile astea grosolane nu sunt pentru un motan ca mine! (Ahaa, sa nu ii spun lui yuki, dar tocmai am gasit scuza MEA in fata lui mami, clar eu nu am nicio vina, nuuu, nu m-am catarat eu pe raft in dulap sa le dau cu laba, clar cainele le-a luat in bot!)



Ih! Too late! Ne-a prins mai yuki!
Mami, mami, eu i-am zis ca nu sunt jucariile lui, dar nu m-a ascultat!

Somn in culori...









Monday, October 8, 2007

Trandafirul sa imi multumeasca

...pentru momentele cand am fost prea lenes sa ma urc pe pervaz sa il "vizitez"
...pentru cand l-am ignorat, preferind sa ii dau "atentie" doar bambusului
...pentru cand doar l-am "admirat" dormitind pe masa din balcon
...pentru ca sunt prea micut, si el a crescut prea inalt, asa ca nu am ajuns sa "miros" bobocul aparut acum cateva zile
...pentru zilele cand mi-am satisfacut nevoia de...horticultura doar cu iarba pe care mama mi-o planteaza special pentru mine in bucatarie
...pentru ca uneori pasarile de dincolo de geam imi distrag atentia, si uit total de ce apetisant atarna frunzele lui

Si astfel a reusit si el, trandafirul nostru japonez, dupa patru ani de co-abitare cu mine, sa infloreasca pentru prima oara in viata lui!



Simt ca aceasta reusita mi se datoreaza, si mi-o dedic!

Semnat:
Garfield, horticultor de elita

Friday, October 5, 2007

Wednesday, October 3, 2007

Fotogenicul de mine...

Niciodata nu mi-a placut sa fiu pozat. Pai cum asa, ce sunt eu, marioneta? Dar mama este genul incapatanat, care nu pricepe aluziile subtile ale unui motan finut ca mine! Insa fara grija, am eu strategiile mele, ca sa scap de facut poze.... De obicei aleg sa ma uit urat, si mama imi zice ca de ce ma stramb, ca nu mi se vede fatuca mea dragalasa de motan simpatic (nu stiu, zau, unde gresesc, si de ce oamenii astia se incapataneaza sa zica despre mine ca as fi dragalas...)



Sau daca asta nu o descurajeaza, uitatul gingas direct in obiectiv, pana fix in momentul in care apasa pe buton, moment in care fulgerator ma uit in directia contrara, tactica aplicata la rand la vreo 10 poze, sigur o face sa se razgandeasca...



Dar ce o fi chestia portocalie care se zbate singura in mana lui mami? O fi... un soarece? Si de ce se misca? Stai sa te miros... Stai, ca altfel te inghit... Asta daca te prind... Pfiu! Ce se mai misca... Si ce ciudat miroase...









Heeei! Tu nu cumva mi-ai facut poze?

Monday, October 1, 2007

Ne scuzati, am fost tare ocupati...

Trebuie sa recunoastem, nu am mai scris de cateva zile bune pe aici. Asta pentru ca am fost ocupati, si nu am avut timp nici sa ne dam jos din pat: am dormit!



..colac...





...cu burtica in sus....



...ca un ingeras...







...cu boticul deschis...



... ca valiza in gara...




ce sa mai, total relaxati!





Ia va rugam, nu ne deranjati, ne e somn!

Related Posts Widget for Blogs by LinkWithin