Terapia cu animale de companie i-a învăţat pe seniorii de la Casa Max să zâmbească din nou

Şedinţele de terapie cu animale de companie derulate în cadrul proiectului “Animalele fac oamenii să zâmbească” i-au învăţat pe seniorii de la centrul pentru bătrâni “Casa Max” să zâmbească din nou. Interacţiunea cu animalele folosite la şedinţele de terapie a generat un sentiment de bună dispoziţie în rândul seniorilor, a favorizat reapariţia sentimentului de respect de sine pentru numeroşi pacienţi şi a constituit un stimulent pentru păstrarea formei fizice, reducerea anxietăţii şi a stărilor depresive.



Proiectul social “Animalele fac oamenii să zâmbească”, derulat de către Mars România în parteneriat cu Asociaţia GIA (Group Initiative for Animals) şi Primăria Sector 3 – Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului a ajuns la final. După 10 săptămâni de şedinţe de terapie efectuate de către voluntari şi dresori cu ajutorul câinilor special antrenaţi, cele 80 de persoane vârstnice instituţionalizate în centrul pentru bătrâni “Casa Max ” din sectorul 3 Bucureşti au reuşit să-şi îmbunătăţească calitatea vieţii şi să comunice mai bine şi cu mai multă uşurinţă.



Pe baza fişelor individuale realizate pentru fiecare pacient din cadrul grupului focus şi în urma coroborării informaţiilor venite din partea celor doi psihologi ai proiectului, Ioana Tempea – psiholog şi Violeta Pascu – psiholog „Casa Max”, s-a evidenţiat faptul că programele de terapie cu animale în cazul persoanelor de vârsta a treia sunt benefice şi au un efect terapeutic de durată. Fiecare şedinţă de terapie a relevat faptul că se pot atinge patru scopuri specifice:
• la nivel fiziologic - scăderea presiunii sângelui şi a frecvenţei pulsului
• la nivel psihologic subiectiv - reducerea stării depresive şi a stării de singurătate



Instrumentele folosite de către cei doi psihologi pentru înregistrarea evoluţiei vârstnicilor pe parcursul celor 10 şedinţe de terapie au fost:
• testarea psihometrică realizată în două momente succesive, la începutul şi la finalul terapiei (Testele utilizate au fost Scala de singurătate UCLA şi testul de depresie pentru bătrâni)
• interviul clinic cu rol de evaluare intermediară (interviul clinic a fost construit pornind de la planşele TAB - Testul de apercepţie pentru bătrâni)
• observarea şi înregistrarea comportamentului pe parcursul desfăşurării sedinţelor de terapie
• observarea în timpul scurs între două şedinţe a interacţiunilor sociale dintre membrii grupului ori dintre aceştia şi alţi rezidenţi din centru
• înregistrarea la începutul şi sfârşitul fiecărei şedinţe a tensiunii arteriale şi pulsului fiecărui participant în programul de terapie



Prin intermediul orelor de terapie şi cu ajutorul lui Cătălin Cornea, specialist în dresaj şi comportament canin, Ghiţă - un Bichon alb şi plin de viaţă, Bonjuk - un Husky experimentat şi înţelept, Leo – un Golden Retriever jucăuş, Sonia – un Cocker glumeţ, Notorius – un Welsh terrier imposibil de oprit din joacă, Karma – un Rottweiler de nădejde şi Mika o pisică blândă şi simpatică, au devenit cei mai buni prieteni ai bătrânilor de la Casa Max, prieteni ce nu vor fi uitaţi niciodată.

„Rezultatele foarte bune pe care le-am obţinut în urma şedinţelor de terapie ne dau încrederea că se poate. Ne demonstrează că animalele de companie nu sunt doar companioni, ci chiar terapeuţi desăvârşiţi. După 10 săptămâni de terapie, seniorii de la Casa Max au devenit bunicii noştri, cei mai buni prieteni, pe care dorim să-i revedem cât mai curând”, a declarat Raluca Simion, preşedinte GIA.



Fiecare membru din grupul focus de terapie a înregistrat o evoluţie pozitivă la nivelul stării de sănătate, însă cel mai spectaculos progres l-a înregistrat Mircea, un domn respectabil în vârstă de 55 de ani, care în urma unui accident vascular a rămas cu o hemipareză severă, având dificultăţi la vorbire şi deplasare. După luni întregi în care nu a vorbit şi nu a socializat cu ceilalţi colegi din centru, Mircea a reuşit după câteva şedinţe de terapie să poarte o conversaţie de mai mult de o oră cu unul dintre dresori, a devenit mult mai sociabil, alăturându-se grupului în mod firesc, cu zâmbetul pe buze şi cu un tonus mult mai optimist. Schimbarea înregistrată la nivelul stării de sănătate în cazul lui Mircea, dar şi în cazul celorlalţi pacienţi demonstrează beneficiile terapiei cu animale, respectiv efectele terapeutice pe care aceasta le generează la nivel emoţional.