Monday, November 26, 2007

O zi la munte

Sambata de dimineata parintii s-au trezit tare devreme, atat de devreme ca inca nu se luminase bine afara. Eu bineinteles am fost total contrariat de asa chestie ciudata (in general suntem o familie de somnorosi), cand, da!, chiar este, am vazut o mica gramajoara cu hainute pentru mine si lesa mea rosie deasupra.

Tot somnul mi s-a risipit, si am inceput sa alerg prin casa de nebun, anuntindu-i pe toti ca eu sunt gata de plecare. De ce nu plecam o data? De ce mai stam? Hai sa mergem? Hai, eu sunt in fata usii... Mami, hai o data! De ce nu plecam?





In masina am continuat sa tropai nerabdator, asta pana cand toata lumea s-a urcat. Intr-un final am ajuns la Breaza, la curtea mea de vacanta. Dupa cateva ture in care m-am umplut de noroi, am vazut ca tati se urca din nou in masina. Vroiam si eu, insa mama m-a luat in brate si impreuna i-am facut cu mana cum pleaca (cica la ski, nu stiu ce e asta, o fi ceva de mancare?). Orice ar fi fost, vroiam si eu sa merg, si am repetat treaba asta plingind cocotat pe poarta multa vreme dupa ce a plecat, pana a reusit mama sa ma ademeneasca de acolo cu o jucarie.

In fine, se urca si mama in masina, si am avut grija de data asta sa sar pe ea, ca sa nu cumva sa se duca si ea la ski fara mine. Nu stiu daca am fost la ski pana la urma, dar a fost frumos. Ne-am plimbat prin parc, iar apoi mama a intrat intr-o cladire, a vrut sa ma ia si pe mine, insa era aglomerat si m-am speriat de mi-am bagat codita intre picioare, asa ca am ramas sa salut pe toata lumea care intra sau iesea. Toti imi laudau hainuta cea noua si rosie si ma mangaiau. Ce ar putea mai mult sa isi doreasca un catel?



Pe drumul de intors acasa la Bucuresti am dormit si nu imi aduc aminte prea multe. Acasa Garfield m-a certat si m-a intrebat pe tonul lui artagos unde am fost si cu ce alte pisici m-am vazut, insa eram atat de obosit, incat nici nu il auzeam sau vedeam...

Voi cum v-ati petrecut weekendul?

Wednesday, November 21, 2007

Definitie: purcel

Care este varianta corecta?

purcel s. m., pl. purcéi, art. purcéii Puiul (de sex masculin al) scroafei, de obicei până la înţărcare; Animal mic si rozaliu, omnivor

purcel s. m., pl. purcéi, diminutiv purcelus Animal mic si latos, alintat la maxim, caruia ii place sa stea doar pe fotoliu, de preferinta cu limba pe afara

Tuesday, November 20, 2007

Mancare demna de o felina

Cand adopti prima oara o pisica, mancarea care i-o vei da probabil ca nu este prima pe lista ta de cercetare. Mai important in primul moment, la primul contact cu o pisica ce va deveni rezidenta la tine in apartament este cum sa o educi la litiera, cum sa o inveti sa nu iti distruga perdelele sau canapelele etc.
Mancarea de pisici este ceva banal... Cine nu a vazut la TV reclamele cu "Pisica ta ar cumpara Whiskas?" si nu a trecut pe langa un raion in orice supermarket, de unde, dintre rafturi, iti zambesc pisoi si catelusi simpatici?

Dar totusi, mancarea care o alegi pentru pisica ta se reflecta in modul in care va arata, in sanatatea ei, si nu in ultimul rand in durata de viata. Astfel ca in momentul in care achizitionezi o pisica este bine sa te documentezi constiincios de ce alternative de mancare poti sa ii oferi.

La momentul actual exista 3 grupe tipuri principale de mancare:

* Mancarea facuta in casa
Da, probabil ca este singura mancare de care poti fii sigura de ceea ce contine.. Si da, poti sa te asiguri ca nu este nimic alterat, si aproape sigur nimic chimic sau modificat genetic... Dar oare esti convinsa ca stii ce nevoi nutritionale are pisica ta? Se prea poate sa infulece cu pofta o bucata de ciocolata, insa oare ii face bine pe termen lung o astfel de dieta?
Daca nu ai o dieta prescrisa de cineva care se pricepe la nutritia adecvata felinelor (de exemplul vetul tau, desi sunt putini veti care se pricep la acest domeniu) si daca nu esti pregatita sa acorzi o mare perioada de timp prepararii mancarii in casa, poate este cazul sa arunci un ochi la punctul urmator.

* Mancarea uscata
Crontanelele reprezinta in epoca noastra poate cel mai apropiat si mai comod ideal de mancare pisiceasca. Ce este important sa retii este faptul ca cel mai bine cumperi o marca super premium (chiar daca poate este un pic mai scumpa), care sigur are ingredientele necesare pisicii tale. Noi folosim cu succes Royal Canin de aproximativ 4 ani, de unde cumparam diferite sortimente adecvate nevoilor si specificului lui Garfield. Si astfel am ajuns la un nou capitol: marcile super premium au numeroase sortimente, pentru diferite probleme, varte si rase de pisici.
Cumpara ceea ce este cel mai apropiat de pisica ta.

De exemplu, Garfield primeste un cocktail de Persian (pentru ca este Exotic, fratele in pijama al persanei), Sterilised (pentru ca este castrat de aproape un an), Indoor (pentru ca traieste exclusiv in casa) si Fit 32. Ocazional ii mai adaug Extreme Hairball (in perioadele de naparlire) sau Hair & Skin (inainte de expozitii, cand a avut o boala de piele).

* Mancarea semi-umeda
Mancarea semi umeda este mai "tentanta" pentru pisici, astfel incat daca o obisnuiesti asa risti sa nu mai vrea, ca o pisica mofturoassa ce e, sa treaca la banalele crochete.
Nu numai ca mancarea umeda este cu mult mai scumpa, insa ii lipsesc si cateva din proprietatile crontanelelor: nu previne aparitia tartrului si in plus pe timp de vara, daca magazinul nu are Air co, puteti sa va treziti ca este stricata deja.

Intr-adevar, mai sus am delimitat clar tipurile de mancare. Insa nu trebuie atata rigiditate. Axeaza-te pe un tip de mancare, si apoi, o data pe saptamana, da-i un mic treat. Va aprecia! Fie o conserva de buna calitate (Gourmet, Schesir, sau ce ii mai place dumneaei), fie ceva bun-bun si recomandat, facut in casa (de exemplu piept de pui la gratar).

Monday, November 19, 2007

Razboiul clonelor

Nimic din inceputul serii de vinerea trecuta nu lasa sa se intrevada ce avea sa urmeze... Totul era linistit, mami si tati venisera acasa, si eu ma cuibarisem incantat pe canapea intre ei. Motanul dormea in birou, pe scaunul lui tati, dar am hotarat sa nu ma supar pe el, pentru ca in felul asta ii aveam pentru mine pe oamenii nostri.

Deodata mama s-a ridicat, si s-a intors cu o cutie mare, pe care amandoi au inceput sa o deschida. Deobicei imi place cand se deschid diferite pachete pentru ca reusesc sa fur cate o bucatica de carton sau de platic, sa o rod apoi, asa ca am stat prin preajma supraveghiindu-i.

Din cutie au scos un fel de jucarie mai mare, dar nu pare interesanta, pentru ca nu era din plush, ci dintr-un plastic ce mi-ar da dureri de dinti, asa ca am ignorat-o si mi-am vazut de cautatul prin cutie. Din cand in cand ma mai ridicam in doua labe, si cerseam putina atentie, sa ma asigur ca inca sunt catelushul cel mai iubit din casa...

Ma cam plictisisem, si tocmai ma gandeam daca sa ma duc sa dorm, cand... oh! doamne, tot mai imi tremura codita cand imi amintesc! Ceea ce credeam eu a fi o jucarie cam nepotrivita s-a ridicat deodata in picioare, iar ochii i-au devenit rosii si inspaimantatori! A inceput sa scoata niste sunete infricosatoare cu care incerca sa mi se adreseze, in timp ce inainta horatata inspre mine. Nu am stiut unde sa ma ascund, si bulversat cum eram am fugit dupa canapea, in locul meu secret. Pentru moment am crezut ca am scapat, cand o sclipire metalica rosie a razbit, si el, monstrul, a aparut in fata mea, blocindu-mi orice posibilitate de fuga.



M-am rugat de tati:
"Salveaza-ma, salveaza-ti catelushul, ia-ma in brate, iubeste-ma, mi-e frica", dar parea subjugat de ochii malefici ai monstrului si a ras sadic.



Monstrul inainta inspre mine hotarat, din cand in cand scanind incaperea cu ochii lui rosii diavolesti. Am decis sa nu mai ma misc, si mi-am bagat capul sub canapea. Poate visez, mi-am zis, si daca inchid ochii si ma intorc cu capul in alta directie, si imi repet in gand: "Nu vad nimic, nu vad nimic...", monstrul o sa dispara!



La un moment dat am scapat, dar imediat ce am iesit in mijlocul camerei, s-a luat din nou dupa mine. Repede mi-am dat seama ca am avantajul vitezei, asa ca reuseam sa fug pana intr-un colt, de unde il priveam cu groaza cum se apropie, si, cand era prea aproape, o zbugheam in coltul opus.





Deodata s-a oprit, si mami si tati au parut ca ies de sub vraja malefica. Temator m-am dus dupa ei la culcare in dormitor, insa pe timpul noptii mami m-a chemat in pat langa ea si m-a luat in brate, si mi-am dat seama ca a fost doar un cosmar. Nu exista jucarii cu ochi rosii care sa manance catelusi, probabil ca am visat. Maine de dimineata trebuie sa ii povestesc lui Garfield, cum am reusit eu sa inving bestia de unul singur, cat el dormea!

Wednesday, November 14, 2007

Proverbe...

Cum se zice...

... aschia nu sare departe de trunchi?
... rade ciob de oala sparta?
... ca doua picaturi de apa?
... asa tata, asa fiu?

Ati inteles ideea, nu:



PS: Mami ar fi zis mai degraba "Nu te intinde mai mult decat iti este plapuma", caci era soare afara si avea chef de plimbare, iar noi dormeam ca doi puturosi...

Sunday, November 4, 2007

Poveste de Halloween: Cum a aparut pisica portocalie

A fost o data ca niciodata un dovleac portocaliu, rotunjor si domol care crestea linistit in gradina lui. Ziua se bucura de caldura soarelui si de prezenta oamenilor care il ingrijeau, iar noaptea de independenta, linistea si singuratatea de care avea parte. Noapte de noapte, atunci cand nimeni nu mai ramanea in jur, ochii ii luceau in intuneric ca doua felinare, sub lumina blanda a lunii.

Zilele si noptile treceau astfel linistite, si dovleacul crestea, mandru de el, pana in cand a sosit data de 31 octombrie, Noaptea de Halloween.

In aceasta magica noapte, a spiritelor dezlantuite, o vrajitoare grabita spre intrunire a scapat putina pulbere magica de stele, ce rapid s-a raspandit peste gradina. Dovleacul era si el acolo, si si-a ridicat uimit tulpina pentru a vedea mai bine ce se intampla... Se simtea cumva ciudat, si o naluca lua forma din el...



Intai au aparut mustatile ce au inceput sa fremete curioase in adierea vantului din miezul noptii.



Apoi urechile, si la sfarsit ochii de migdala au stralucit poruncitori in jur. Pisica portocalie a pus prima labuta imblanita pe pamant, si a decis ca tot ce vedea in jur este al ei si doar al ei.





De atunci, in fiecare noapte de Halloween, dovlecii fac ochii mari si stralucitori, luminind noaptea, in speranta ca vor mai atrage o vrajitoare care va scapa putina pulbere magica de stele peste ei.

Friday, November 2, 2007

Halloween

G: Noi am petrecut Halloween-ul in stil. Eu am fost gentlemanul perfect, cu un papion asortat cu blanita mea magnifica. Desi la inceput am fost recalcitrant (si am si zgariat-o pe mama), apoi mi-am dat seama ca imi sta bine si am acceptat sa fiu pozat!





G: Yuki a fost si el in ton cu evenimentul, imbracat intr-un smoking elegant, cu guler alb apretat si batistuta in buzunaras. Dar mai bine il las pe el sa va povesteasca...



Y: La inceput mi-a fost cam frica de cei 2 dovleci de Halloween, si asa ca ma tineam departe de ei. Mami imi tot spunea ca sunt inofensivi, si ca sunt aceleasi mingi portocalii care cu o zi inainte stateau frumos pe masa, si eu visam sa le dau jos... Dar mami, mingile alea nu se uitau incruntat!! Si nici nu aveau ochi cu flacari! Ca sa nu mai vorbesc ca astea miroseau un pic a fum...



Y: In fine, dupa o vreme m-am relaxat, si m-am apropiat un pic, pastrind insa distanta sa apuc sa fug in caz ca se decid sa ma atace!





G: Ah! Am uitat si eu si yuki sa va prezentam noii nostrii co-locatari. Unul era mai arogant, desi ne facea cu ochiul, se uita cam de sus la noi. Celalalt, mai rotunjor, parea mai de treaba, desi mami nu m-a lasat sa ma apropii de el ca cica nu are palarie si as putea sa imi ard mustatile...









Related Posts Widget for Blogs by LinkWithin