Thursday, July 23, 2009

Caine de balta sau aventurile lui Yuki in Delta

Uneori am impresia ca la noi in tara se vorbesc 2 limbi diferite. O data este limba in care comunic eu cu mama, cu Garfield, sau cu Blinka. Mai putin cu Thomas. O comunicare pasnica, in care ne intelegem perfect. Si apoi este limba care o vorbesc ceilalti. Sa luam drept exemplu aratarile, pentru ca nu le pot numi pisici, pe care le-am intalnit cu ocazia ultimei distractii a parintilor, si anume ceea ei au numit excursie in Delta, iar eu am numit intalnire cu gradul 3 cu niste monstrii deghizati in pisici.



Dupa o excursie cu barca, in care mama imi tot zicea sa stau la umbra, iar eu ma incapatanam sa stau la soare, pentru ca acolo era ea, fapt pentru care m-am ales cu o basmaluta, care cica sa ma fereasca de insolatie, care m-ar face si mai prostut decat sunt (quote mama), chestie care nu a fost foarte rea, pentru ca asa m-au lasat sa stau unde vreau, si nu au insistat sa ma duc departe de ei, sa fiu ferit de caldura, am oprit langa o insula. Iar inca de pe barca, eu am zarit ceva ce aducea oarecum cu Garfield. M-am bucurat, chiar aveam chef sa ma joc cu cineva, dar nu e prima oara cand observ ca oamenii se panicheaaza rau cand sunt pe barca, si mereu imi atrageau atentia: "Yuki, stai departe de margine", "Yuki, nu alerga" (specie tare panicoasa - sau doar mama o fi asa?). Asa ca m-am dus cu cele mai bune intentii spre prima pisica intalnita. DAR in loc sa ma salute, asa cum e politicos, m-a atacat. Fara niciun motiv. Eu am incercat sa dau din coada, deci in limbajul meu (pe care Garfield il pricepe - deci nu eu ma exprim prost) sa le explic ca as avea chef sa ma joc. Dar apoi s-au alertat toate. Pana si PUII. Aia mici, mici. Si m-au privit ca pe cel MAI MARE PERICOL. De ce? Nu imi dau seama? Au stat atat in soare pana au facut insolatie? Si cum zice mama, le-a facut prostute? Sau ce aveau cu mine?



Asa ca sfatul meu de caine de acum experimentat: daca mergeti in Delta, si vedeti niste pisici, stati deoparte. Pisicile respective nu stiu sa vorbeasca, sunt salbatice, si nu poti sa comunici cu ele.







Da! In afara de INCIDENT, totul a decurs ok. Dar am fost langa umani, deci a fost bine. Garfield insa m-a cam certat cand m-am intors acasa, cica miros a pisica straina. Nu i-am zis insa de cat de fioroase erau, l-am lasat sa creada ca ma pot juca oriunde ma duc cu alte pisici. Mi-a dat o laba peste bot. Macar lui cand ii zic sa ne jucam, intelege. Desi nu totdeauna chiar se joaca, pentru ca este un motan ocupat, care alte multe treburi de facut. Eh!





No comments:

Related Posts Widget for Blogs by LinkWithin