Garfield pus la usa? Oare?

Uneori ma intreb la ce bun sa am un caine? E enervant si vrea constant sa fie bagat in seama (eu il mai hmm, bag in seama si cu cate o laba uneori, dar APARENT uita repede), e plangacios si ma scoala din somn si NICI MACAR nu pazeste usa.



Ieri in timp ce Yuki se uita la o vaca, incercind sa o convinga sa coboare singura de pe masa pe care se cocotase, eu (EU!!) a trebuie sa imi calc pe principii si sa ii iau locul la pazitul usii.



Yuki sustine (eu nu il cred mereu) ca este un baubau fioros de partea cealalta a usii. Baubau s-ar putea sa fie, dar fioros? Pentru mine? Poate sa ma creada EL pe MINE fioros, in niciun caz invers, asta pentru ca mie nu imi este frica de absolut NIMIC, sa fie clar! In tot cazul, ceea ce este adevarat este ca umanilor din casa cu siguranta le-ar fi frica, asa ca Yuki si cu mine consideram datoria noastra de onoare sa pazim usa. Sau in fine, eu consider ca este datoria mea de onoare sa il las pe Yuki sa pazeasca usa. Insa ieri, cainele pe care nu te poti baza, umbla dupa vaci roz pe mese de sufragerie. Pff!