Ancheta disparitiei...lui Yuki

Weekendul a debutat sambata in parametrii normali. Am reusit vreo cateva somnicuri nederanjate de nimic alaturi de Yuki, si seara am primit niste crema de branza pentru ca am fost motan cuminte.
Duminica tocmai ma pregateam de somnul al doilea de dimineata, cand Yuki a inceput sa latre ca apucatul prin casa (cam instabil cainele asta, intre noi fie vorba). Da, ii spusese mama ca pleaca la plimbare, si parca innebunise. In fine, mi-am facut un calcul rapid ca dorm mai linistit fara ca el sa sforaie pe langa mine, si m-am si bagat sub pat la culcare.

Seara a venit (iar eu nu m-am sculat nici macar o data toata ziua, un nou record personal) si s-a intors lumea acasa. Nu prea i-am bagat in seama la inceput, ca nu aveam chef proaspat sculat din somn sa ma asfixieze yuki cu mirosul lui de caine maidanez, pe care il capata de fiecare data cand face o plimbare prea indelungata. Asa ca stateam linistit sub pat, si incercam sa ma fac ca dorm, ca sa nu ma bage nimeni in seama. Dupa o vreme m-am impacientat. Cainele asta chiar asa nesimtit e, nu vine si el sa ma salute macar? Suparat am iesit de sub pat, si am inceput sa il caut prin casa. Deodata am realizat: Yuki nu e in casa. Ups! Unde e? M-am uitat intrebator la mama, si ea m-a chestionat: "Unde e Yuki, Garfield? Il cauti?" Deci nici ea nu stie mai multe decat mine.

Am stat un pic si m-am gandit. Daca eu nu stiu, mama nu stie, cine ar mai putea sa stie? Aha! Catelushu', el ar putea sa fie sursa de informatii adevarate.
Cine e Catelushu' o sa ma intrebati? Este, dupa cum se proclama singur, prietenul cel mai bun al lui Yuki (nu, nu, nu mi-a luat locul, EU, pentru cine nu si-a dat deja seama, sunt SEFUL lui yuki). Yuki (dintr-un motiv care imi scapa) il adora si il ia cu el peste tot: cand mananca il tranteste si pe el in mancare, cand face pisu pe scutec, Catelushu' sta alaturi, asa ca puteti sa va dati seama ce jigodie mizerabila este de fapt individul mai sus mentionat.



Dar pentru ca nu aveam ce face, a trebuit sa ma duc sa stau de vorba cu el. L-am luat tare din prima: "Spune-mi unde e Yuki, sau te fac bucati!" Nimic, nici pas nu a zis. I-am dat o laba in cap. "Imi spui, sau ajungi ca mingea aia din pene pe care am rupt-o in 4 acum cateva zile?" Nimic. Ma enervez, si sar cu dintii la el. Nimic. Il dau cu capul de perete. Nimic. "Am obosit", ii zic. Chem intariri. Pe mami. Nimic. Adorm. In somn imi dau seama:



Yuki ma inseala cu alta pisica! E singura explicatie!